În general, maşinile personale sînt simboluri ale stilului personal de viaţă, ale modului nostru propriu de a fi şi de a interacţiona social.
O comparaţie ne va ajuta să înţelegem mai bine ce este personal faţă de colectiv.
Maşina este un simbol al parvenitismului social, pentru cei mai mulţi dintre noi. Pierderea ei echivalează cu o degradare pe scara imaginară a ierarhiei sociale, deci cu un eşec. (Sursa foto: https://twitter.com/iamwomandriven/status/1095068264974020609)
În viaţa religioasă, colectiv este participarea în masă la liturghie şi urmarea tradiţiei şi a regulilor generale impuse de Biserică.
Personal este modul individual de a experimenta divinul, care nu implică neapărat prezenţa regulată la biserică şi nici conformarea cu regulile general admise de biserică (post, rugăciunea Tatăl nostru, cultivarea iubirii de semeni, milostenia etc.).
Dacă visăm că am uitat unde am parcat maşina sau că ne-a fost furată, înseamnă, aşadar, că practic am încetat, dintr-un motiv sau altul, sa mai fim noi îşine, ca am devenit străini pentru noi înşine. Este vorba de o înstrăinare de sine.
Înstrăinarea de sine produce anxietatea şi în final depresie. De asemenea, este de observat o anumita stîngăcie in relaţiile cu ceilalţi, oscilaţie între extreme şi, pe plan individual, sentimentul difuz că ceva esenţial lipseşte vieţii noastre.
Acest esenţial este nota personală, modul nostru unic de a fi, a ne purta şi a ne afirma. Este fundamentul personalităţii noastre pe care ceilalţi îl recunosc ca ceva care ne aparţine numai nouă.
Adeseori se întîmplă să fim atenţionaţi de cei apropiaţi că nu mai suntem cum eram, că am pierdut cutare sau cutare însuşire care se remarca în mod special. Cutare îndemînare care ne caracteriza.
Lipsa semnalată poate face viaţa noastră imposibilă şi conduce adeseori la o disociere psihică prin care părţi incompatibile ale personalităţii se exprimă alternativ, adeseori fără a fi conştienţi de această alternanţă.
Aş vrea să semnalez că nu toi oamenii au o personalitate aparte, distinctă. Majoritatea sunt „oameni obişnuiţi”, cum se spune de obicei, oameni care nu ies cu nimic în evidenţă. Pentru aceştia pierderea maşinii sau furtul ei este simbolul unei pagube materiale care poate aduce cu sine şi alte necazuri.
Tot dintre oamenii obişnuiţi sunt şi cei care fac din maşină un simbol al parvenirii (am spune că, cel puţin la noi, acesta este cazul majorităţii). Parvenitul este un om care a ajuns cineva, nu contează cine, demn de invidiat, evident deasupra celorlalţi, un individ aparte.
Pentru aceştia, pierderea maşinii sau furtul ei înseamnă un declin, o gravă carenţă la nivelul acestor repere de poziţionare socială mult rîvnite.
–
Articol scris de Ana Styla cu conscursul lui Ioan Ionuţ
Interpretarea viselor online 